LUNA LUI FĂURAR
Cum v-am obișnuit aduc un articol cu tradițiile și obiceiurile
lunii lui Făurar, un pic mai devreme decât sfârșitul lunii. :D
În această
zi, în tradiţia românească, începe Noul An Viticol.
Calendarul
popular notează această zi ca fiind Ziua lui Trif cel Nebun, patron al
dăunătorilor care distrug pomii şi viile.
Ritualurile
diferă la la o zonă la alta, de exemplu în Banat se stropesc pomii cu aghiazmă
şi în vii se rostogolesc roţi de foc, în scop purificator.
2 Făurar
Stretenia, „Întâmpinarea
Domnului” la creştini ortodocşi şi „Curăţirea Sfintei Marii” la catolici, semnifică
intrarea Mariei şi a pruncului Isus, la 40 de zile după naşterea lui, în
templul din Ierusalim, pentru curăţirea ei.
3 Făurar
În Banat se
spune că în această perioadă ursul iese din peşteră afară, dându-i târcoale, şi,
dacă îşi vede umbra şi e soare, se întoarce în peşteră şi mai doarme şase
săptămâni, căci atât ţine iarna; iar dacă nu-şi vede umbra, atunci rămâne afară şi se termină iarna.
4 Făurar
Anton Pan
spune în una dintre cugetările sale leagte de vin: „La buciumul viţei trei
vlăstari cresc, unul al sănătăţii, unul al bucuriei şi unul al turbării.”
5 Făurar
„Făurar” este cel mai mic dintre copiii „Moşului
An”, e foarte nestatornic şi schimbător ca vremea: când râde, când plânge,
adică acum soarele străluceşte pe cer, acum începe viscol şi vreme rea.
6 Făurar
Primele zile
ale lui Făurar sunt închinate ursului, animal venerat de ţărani. Se spune că,
dacă un copil bolnăvicios este rebotezat cu numele de Urs sau Ursu, va
împrumuta, printr-un tranfser magic, vigoarea, forţa şi puterea animalului totem.
7 Făurar
Fiecare
român, cum se trezeşte, se uită spre răsărit, ca să vadă cum e cerul dimineaţa,
ca să ştie cum va fi vremea peste zi; de aici s-a născut proverbul: „Ziua bună
se cunoaşte de dimineaţă!”, prin care se înţelege şi că omul din tinereţe se
cunoaşte cum are să fie la bătrâneţe.
8 Făurar
Când cântă
cocoşii seara devreme în culcuşul lor, a doua zi va fi vreme ploioasă.
9 Făurar
În Bucovina,
de exemplu, se spune că iarna, atunci când cocoşii cântă foarte mult peste zi,
înseamnă ca vremea se va înmuia şi va fi cald sau „molşag”.
10 Făurar
Sf.
Haralambie, Haralamb „de ciumă” sau „de boale”, cum îi spun ţăranii, a primit
putere divină asupra morţii şi a bolilor cele rele. În această zi femeile, pe
lângă ofrandele prin ospeţe ritualice, fac un colăcel ritual, „Colacul ciumei”,
pe care îl rup în patru bucăţi şi-l aruncă în cele patru vânturi.
11 Făurar
Etnologul
Marcel Lapteş a consemnat un ritual străvechi în Hunedoara, de Sf. Haralamb:
ţăranii fac o brazdă cu un plug tras de doi boi de-a lungul hotarului,
închizând comunitateaîntr-un cerc protector, pun o cruce din lemn de prun, în
capătul hotarului, apoi aşează oase mari şi pâine veche, ca să nu intre bolile
în sat.
12 Făurar
O legendă
moldovenească spune că prima plantă sădită de Noe a fost viţa-de-vie. Dar
pentru că primii struguri ar fi fost acri, el a jertift patru animale: un miel,
un leu, o maimuţă şi un porc, care au îndulcit vinul, dar au împrumutat şi
caracterul lor pe măsură ce se consumă mai multe pahare cu vin.
13 Făurar
„Lunea burdufului” este ziua în care ţăranii
taie burdufurile golite, deoarece se isprăveşte brânza, apoi le dau tinerilor
mascaţi să-i lovească pe holtei şi pe femeile sterpe, pentru a stimula fertilitatea
amorţită în timpul iernii.
14 Făurar
„Când stomacul este plin, toţi îţi sunt dragi
ca ochii din cap, când stomacul este gol, ţi-e dragă lumea ca sarea în ochi.”
15 Făurar
„Legarea grânelor“ este un ritual străvechi,
celebrat pentru ca păsările să nu distrugă recoltele. Femeile ies seara în
curte cu diferite grăunţe în mână, le scuipă cu ochii închişi spunând: „Cum eu
nu văd acuma nimic, aşa să nu vadă nici păsările holda mea”.
16 Făurar
În
Transilvania s-a păstrat un obicei străvechi,
„Scuturatul pomilor”, şi anume lovirea rituală a pomilor pentru a-i face
să înmugurească şi să rodească cât mai bine.
17 Făurar
Dacă cerul e înnorat fără stele, e un semn că
n-or fi mulţi peţitori şi nunţi în acel an.
18 Făurar
Fetele din
Moldova, care doresc să se mărite, iau o crenguţă de busuioc şi se duc cu el la
un pârâu îngheţat, sfarmă gheaţa şi pun busuiocul deasupra apei, dacă se
brumează un pic înseamnă noroc, dacă nu, aşteaptă până anul viitor.
19 Făurar
Fetele din
Muntenia pun într-un vas o crenguţă de busuioc şi una de măr, apoi un bănuţ de
argint ca punte, lăsându-le aşa până dimineaţă, ca peste noapte să viseze pe
tinerii care le vor lua în căsătorie.
20 Făurar
„Un cuvânt pornit din inimă ţine cald trei
ierni”.
21 Făurar
22 Făurar
23 Făurar
24 Făurar
Ziua de
Dragobete, în tradiţia româ-nească, este importantă prin faptul
că este momentul prielnic de împere-chere al păsărilor cerului şi totodată
perioada ideală de logodnă a tinerilor.
25 Făurar
Data de
celebrare a Dragobetelui variază de la o zonă la alta, 24 şi 28 februarie sau 1
şi 25 martie.
În Moldova
nu este sărbătorit Dragobe-tele, iar în Oltenia,
Muntenia, respectiv Dobrogea se
numeşte Cap de primăvară, iar în Transilvania Cap de vară.
26 Făurar
În perioada Dragobetelui nu se taie păsări domestice şi nu se vânează
păsări sălbatice, lăsându-se să se împerecheze. Păsările de curte primesc o
hrană mai aparte, iar pentru păsările cerului se pune pe acoperişurile caselor
boabe de secară, mei, grâu sau orz.
27 Făurar
Dragobetele, fiul Babei Dochia, este vestitorul primăverii şi aducătorul
bunei dispoziţii.
28 Făurar
29 Făurar
În această
zi, la fiecare patru ani, nu trebuie să culegeţi ciuperci, deoarece se spune că
în această zi toate ciupercile sunt otrăvitoare.
Căsătoria
este bine de evitat în anul bisect deoarece nu va fi de lungă durată!
